Ildiko despre romanul meu nepublicat, „Soarele din tine”

Pe lângă sindromul impostorului, scriitorii se luptă cu mulți demoni. Eu mă lupt și cu superstiția de a nu vorbi despre cărțile la care lucrez, să nu care cumva să sperii șansele de publicare. Și iată, azi îmi arăt vulnerabilitatea.

Dacă n-ar fi fost Ildiko, probabil că nu aș fi ieșit din zona mea de confort; e greu, e tare greu să încerci să te lupți cu obiceiuri vechi. Dar iată că Ildiko a fost suficient de curajoasă și pentru mine și a vorbit nu într-un video, ci în trei despre romanul meu, încă nepublicat, „Soarele din tine”.

Mă simt onorată să fiu citită, susținută și încurajată într-o manieră atât de sinceră și frumoasă! O reverență, Ildiko!

Videourile le găsiți aici:

• De la 14:17 – 15:30 și de la 26:32 – 27:44 

• De la 22:00 – 25:25 și de la 31:16 – 35:11

• De la 40:48 – 44:19 

Sfat

Când nu știi ce să faci, nu face nimic!

Ce frumos sfat, și ce greu de pus în practică.

Despre scriitori

 

Dana recomandă „Laura Rise - Deținută”

Pe canalul ei de YouTube, Citesc și Călătoresc, Dana a vorbit despre noul meu roman, „Laura Rise - Deținută”.

„Dacă citiți autori români, cred că Emilia Muller ar trebui să ajungă pe radarul vostru”, spune Dana la un moment dat.

Ei, și cum să nu te bucuri, mai ales când cineva vorbește frumos nu doar despre cartea ta, dar încurajează cititul și descoperitul altor scriitori români?!

 

Bucuria oricărui scriitor este să fie citit. Așadar, îți mulțumesc din inimă, Dana!

Găsiți mai jos videoul în care Dana vorbește despre povestea Laurei.

M-am vindecat!

În sfârșit, m-am vindecat de obsesia celor două prenume pe care le-am folosit în cele două romane ale mele, „Cusătoresele” (aici și aici) și „Laura Rise – Deținută” (aici și aici).

Dacă în „Cusătoresele”, Laura și George erau personaje secundare, în „Laura Rise – Deținută” ele au devenit personaje principale.

Gata, mi-am zis, le-am răzbunat. Și m-am apucat să scriu la următorul roman. Aici nu mai avem nici Laura și nici George. Dar avem un Laur.

Hai că-i la fix!

Adăugire la 03.08.2025 - Din seria vindecărilor, mai vin cu una. Pare că anul 2025 are multe să mă învețe.

Amintește-ți! Amintește-ți!

...că nu ești aici pentru un timp nelimitat.

În seara aceasta Nepot mi-a amintit că-s datoare cu Mulan. Da, i-am promis c-o să vedem împreună desenele (meu preferat), m-am luat cu viața și am uitat. Și nu-s altele mai importante decât să construim amintiri cu cei dragi. 

Mâine, poate, pierim și atâta a fost. Iar până la urmă, ăsta e un dat, nu-l putem schimba și nici n-ar trebui să ne întristeze, dar ce bine ar fi fost să fi petrecut mai mult timp împreună!

Mă uit de câteva zile la serialul Pernille. Am râs, am plâns și mi-am amintit că-s aici doar pentru scurtă vreme. Și e frumos când timpul trece și pentru alții, și acești alții nu se jenează să-ți spună că și-ar dori să petreacă un pic din el și cu tine. Asta-i nestemata existenței noastre, oamenii care vor să-și petreacă timp cu noi. Opriți-vă și dăruiți-l, e cel mai frumos lucru pe care-l veți realiza vreodată!

“Munca sub lupă. Alte tipologii, suferinzii și soluții de comunicare” – Emilia Muller

Lucrez la continuarea cărții “Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire”. 

În numărul din luna iunie, Revista Argeș mi-a găzduit un fragment. Mulțumesc din toată inima! Dacă doriți să o răsfoiți pe îndelete, găsiți link aici.

Găsiți aici și aici alte fragmente din “Munca sub lupă. Alte tipologii, suferinzii și soluții de comunicare” care au fost postate pe blog.

Ace Up My Sleeve

 

N-ai înțeles. Mai citește o dată!

După atâta amar de vreme, mi-e dat să înțeleg la ce se refereau bieții profesori când, oareșcum plictisiți sau obosiți, ne opreau din elucubrații (de cele mai multe ori, aiureli pe lângă subiect) cu un N-ai înțeles. Mai citește o dată! .

Credeam pe atunci că erau insensibili sau că-și dădeau aere de superioritate. Căci, până la urmă, ce le era așa de greu să ne corecteze pe loc și să ne arate/ dea răspunsul corect? Am aflat, cam târziu, că acționând așa nu ne lăsau să devenim neajutorați, poate chiar nici victime ale manipulării dacă ajungi să tot faci exercițiul gândirii cu mintea ta, și nu să tot aștepți răspunsul corect de la altcineva.

Uneori, mi-aș dori să apară un profesor să-mi zică atât mie, cât și altora N-ai înțeles. Mai citește o dată!. Nu știu de ce, dar nu-mi mai pare că ce se întâmplă azi se poate explica lejer cu un mă grăbesc, am nevoie de răspuns acum.

E un concurs de odihniți, de mulți ani deja, și mi-e teamă adesea că voi ajunge să explic cum și unde se poate căuta definiția unui cuvânt pe care nu-l cunoști (deja a trebuit să explic că 12 a.m. nu este prânz).

Așadar, nu-mi arog nimic, doar mă fac părtașă la temerea deja crescândă (a altora) și mulțumesc (cam târziu, e drept) tuturor profesorilor care au spus N-ai înțeles. Mai citește o dată!. Cinste vouă!

Tu știi?

 

Puls – Julian Barnes

Minunatul de Julian Barnes are povești încântătoare în această colecție. Analize sufletești de o rară finețe, mărturii, prejudecăți, așteptări, deziluzii, speranțe.

Julian Barnes nu scrie. El aduce cuvintele împreună și le dă tonul, iar ele, cuminți, își găsesc mereu locul în inima noastră.

 

Câteva fragmente care să ateste minunăția talentului lui Barnes.

“...

- Ei bine, zise Jane, încercând să-și ascundă un puls de voioșie. Mereu am crezut că scriitorilor le este mai cu folos când le merg lucrurile rău decât bine. Este singura profesie în care eșecul poate fi valoros, căci duce la ceva.“

 

“…

- Ai citit cărțile tinerilor ăstora de care vorbește toată lumea?

- Nu. Cred că au deja suficienți cititori, nu crezi?

- Dar cărțile scrise de tinerele de care vorbește toată lumea?

- În ceea ce le privește, mă prefac un pic mai mult că le citesc.

- Și eu la fel. Crezi că ăsta e un lucru rău?

- Nu, cred că e un soi de solidaritate între femei.”

 

Și un citat (din altă carte, Papagalul lui Flaubert) “Cărțile spun: Ea a făcut asta pentru că. Viața spune: Ea a făcut asta. Cărțile sunt cele în care ți se explică lucruri; în viață, nu ți se explică de ce un lucru se întâmplă sau nu. Nu sunt deloc surprins că unii oameni preferă cărțile.”

Să dansăm!

 

Impresiile lui Ildiko despre Laura Rise – Deținută și Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire

În luna mai, Ildiko a citit cel mai recent roman al meu și prima mea carte de non-ficțiune. Le-a dat ambelor rating pe goodreads, dar a și vorbit despre ele în câteva videoclipuri postate pe canalul ei de YouTube.

 

Laura Rise – Deținută

Romanul a apărut la editura Bookworm în martie 2025 și prezintă povestea unei scriitoare aspirante care decide să-și publice lucrările sub pseudonim bărbătesc. Când bărbatul se bucură de succes în locul ei, Laura plănuiește să se răzbune, fiind orbită de frustrare. Dacă ai simțit vreodată că trebuie să joci un alt rol pentru a avea succes sau te-a revoltat nedreptatea, s-ar putea să-ți placă acest roman. Îl poți comanda de aici.

Impresiile lui Ildiko despre roman pot fi găsite în videourile de mai jos:

- de la minutul 9:50 până la 13:00  – aici

- de la început până la minutul 9:20 și apoi de la minutul 24:12 – aici

 

Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire

Prima mea carte de non-ficțiune a apărut la editura Paralela 45 în aprilie 2024. Cartea are în centru tipologii de șefi și colegi care ne seacă de energie și motivație la job. Sunt prezentate povești de la interviurile de angajare, demisii și demiteri, un dicționar de romgleză, dar și strategii de supraviețuire în colaborarea cu anumite tipologii.

Te întrebi dacă ești și tu un muncitor la Cooperativa munca în zadar? Dacă ai luat-o razna sau mai sunt și alții care au nevoie de claritate, strategie, comunicare și susținere? Nu, nu ești nebun și nu ești nici singur. Suntem mai mulți. Și poveștile noastre sunt cuprinse în această carte. O poți comanda de aici.

Impresiile lui Ildiko despre carte pot fi găsite în videourile de mai jos:

- de la minutul 21:18 până la 23:50  - aici

- de la minutul 13:25 până la 17:35  - aici