Am tot scris
despre eficiență (aici și aici) pentru că mi s-a părut important să trasez modalitățile în care un angajat
își poate îndeplini sarcinile, obținând nu numai livrabilul dorit, dar și
acumulând cât mai puțină frustrare profesională pe parcursul îndeplinirii
sarcinilor.
Ei bine, toate
aceste recomandări ale mele se adună sub o singur umbrelă – mediul de lucru
sănătos.
Ce este un mediu
de lucru sănătos?
Un mediu de lucru
sănătos înseamnă, în primul rând, un mediu în care ești respectat și respecți,
la rândul tău. Poate suna bătrânește, dar cred că fără respect nu se poate
construi nimic. Absolut nimic. Căci de acolo pornește înțelegerea, empatia și
dorința de a ajuta colegii/ managerii să ducă la bun sfârșit un proiect.
Elementele unui
mediu de lucru sănătos
În viziunea mea,
acestea sunt cele mai importante elemente ale unui mediu de lucru sănătos:
1. Claritatea sarcinilor
Când știi exact cine și ce face, nu mai e loc de interpretări. Și, dacă
îmi permiteți, nici de dat sarcina de la unul la altul.
2. Fluxul de informații
Lipsa de
comunicare. Toată lumea indică lipsa de comunicare drept motiv principal pentru
nelivrarea proiectelor sau pentru neînțelegerile din cadrul companiei/ echipei.
Așadar, fluxul de informații de la executant la manager și invers poate
îmbunătăți considerabil situația.
3. Proceduri clar stabilite
Fie că ești nou
sau mai vechi într-o companie, trebuie să îndeplinești sarcinile conform unor
proceduri. Dacă ele nu sunt documentate undeva unde toată lumea poate să aibă
acces se creează haosul. Eu recomand și documentarea procedurilor interne de
livrare a sarcinilor în cadrul departamentului. Suntem oameni și greșim sau uităm, iar tocmai de aceea un
document pe care să-l poți consulta ori de câte ori ai dubii e mană cerească. În
echipa mea, eu am creat un manual de comunicare (Communication Handbook) unde
documentăm constant orice schimbare la procedurile deja agreate sau procedurile
pentru sarcinile nou-apărute.
4. Fluxul de feedback
Orice relație de
lucru implică minimum doi oameni – manager și executant. Ca orice relație
normală, ambele părți contribuie cu recomandări sau sesizează lucrurile care nu
merg pentru a face relația să curgă pe termen lung. Așa este și cu relațiile
profesionale, dacă feedbackul nu curge din ambele sensuri, nu știm ce și cum
trebuie să îmbunătățim. Știu că este greu ca un executant să-i dea feedback unui manager, dar dacă managerul dorește o eficientizare a tuturor proceselor,
ar trebui să încurajeze asta. Nimeni nu vrea un lingău pe lângă el,
ci o relație constructivă.
5. Responsabilitate și încredere
Cred că nu se
poate responsabilitate fără încredere și invers. Când un angajat promite să
livreze o sarcină, iar din varii motive care țin de el/ ea, sarcina nu mai este
livrată, angajatul are mai multe posibilități de a administra situația (să
anunțe din timp întârzierea pentru a găsi o soluție de comun acord, să folosească
alte resurse, să devanseze alte etape mai puțin importante și să ajungă la
termen etc.) – iar asta înseamnă responsabilitate. Când cineva își asumă
responsabilitatea, arată că este de încredere, că este în căutare de soluții,
iar asta ar trebui să fie suficient pe termen lung pentru manager (care are
astfel motive să nu recurgă la micromanagement).
6. Flexibilitate
Nu mă refer aici
doar la posibilitatea de a lucra de acasă sau hybrid. Deși angajatorii au
descoperit în ultimii ani că au mai mult de câștigat dacă se arată mai puțin
rigizi cu privire la acest aspect. Mă refer la flexbilitatea în găsirea de
soluții, în abordarea cu privire la îndeplinirea sarcinilor și găsirea de
compromisuri pentru ca părțile să livreze.
7. Mediul sigur
La început de
carieră, am crezut că rolul meu era doar să execut, să nu pun întrebări pentru că
aș fi deranjat managerul. Dar odată cu rateurile survenite în urma faptului că
nu am clarificat niște aspecte, am înțeles că este mai bine să plictisesc/ enervez
managerul cu întrebări decât să livrez o prostie care ne poate cauza și mai
mult apoi amândurora, dar și companiei. Mediul sigur este acela în care nu ți-e
teamă să adresezi întrebări (pentru că știi că managerul înțelege prin asta că
îl respecți și dorești să îndeplinești cât mai bine sarcinile alocate) sau să deschizi
discuții cu privire la niște aspecte pe care le-ai dori schimbate din cauza faptului
că și-au dovedit ineficiența.
8. Mentalitatea de creștere
Învățăm zi de zi.
Chiar și cei care nu se duc la traininguri, căci așa este societatea în care ne
găsim și dezvoltările tehnice, și nu numai, au o mai mare amploare. Însă pe
lângă toate acestea, trebuie să ne ținem la curent cu ce apare nou în domeniul
în care activăm, dar și să îmbunătățim alte cunoștințe adiacente. Când învățăm
ceva nou, creierul nostru secretă dopamină (hormonul fericirii), iar asta ne
face mai optimiști, mai încrezători în noi și în viitor.
Precum am auzit de
curând într-un video care prezenta motivele pentru care angajații mai tineri
pleacă ușor mai repede decât cei mai în vârstă, iar esența de la final era – țineți
minte, dacă nu învață, pleacă!
Cred cu tărie că
omul, în esența lui, este mereu în căutare de îmbunătățiri (de aici și atât de
multe descoperiri tehnice, și nu numai). Cele de mai sus reprezintă concluzii
adunate pe parcursul experienței mele profesionale, coroborate cu idei,
concluzii, întrebări de la oameni care simt și ei nevoia de schimbare și
perpetuarea unui mediu de lucru sănătos. Doar împreună putem deveni suficient
de puternici încât schimbarea să prindă trup.
Dacă ai citit până
aici, îți mulțumesc. Și aș dori să-ți ofer cadou câteva întrebări. Te invit să
le răspunzi mai jos sau să te gândești la ele. Oricum ar fi, vorbește cu
prietenii, familia, colegii tăi despre ce înseamnă pentru voi un mediu de lucru
sănătos. Iar ei pot vorbi, la rândul lor, cu alții. Și uite așa aducem schimbarea,
căci nu e suficient doar să vorbim, trebuie să și acționăm.
Adăugire
Zilele trecute am vorbit cu o
doamnă care a lucrat pentru o agenție cu care colaboram pe vremea când activam
la un alt angajator și care ne lucrau vizualuri. Șeful ne dădea o singură
indicație – trebuie să fie wow! Aparent, ai fii tentat să crezi că e mult
spirit de creativitate în această indicație. Eu însă nu cred că o interjecție
poate să clarifice prea mult ce vrea cineva. Și pentru că șeful nu știa ce
voia, agenția era nevoită să tot refacă vizualurile. Asta până-ntr-o zi când
cei de la agenție au realizat cât de multe resurse erau folosite inutil și cât
timp se pierdea cu refacerile. Așa că au revenit cu o clauză nouă la contract,
primele două refaceri intrau în costul vizualului, iar începând cu cea de-a
treia modificare, angajatorul trebuia să plătească.
Mi-am amintit de acest aspect
pentru că, din păcate, un angajat nu se poate proteja ca un colaborator extern
de refacerea refacerii. Sau, cum am învățat eu de la o prietenă dragă, nu se poate proteja de cooperativa munca în zadar. Șefii au, în general, atitudinea ‘te pun să refaci de toți banii’ căci ești captiv, lucrezi în
echipa mea și vei reface de câte ori vreau eu, fără a se deranja uneori să dea vreo
explicație. Și mă
întorc inevitabil la ideea unui mediu de lucru sănătos și la faptul că un
manager trebuie să înțeleagă și să aibă grijă ca nivelurile de frustrare ale
angajatului să nu atingă cote extraordinare. Când muncești degeaba și totul se
duce într-un fel de gaură neagră, ca angajat nu ești doar frustrat ci pierzi și
sensul pe care munca ta ți-l poate da. E foarte important ca un angajat să nu se simtă
așa.
Tu ce elemente ai
adăuga la lista mea de sus?
Ce ai adăuga la
mediul tău de lucru (din lista de mai sus și nu numai) că să fie unul (mai)
sănătos?
Cine/ ce împiedică
mediul în care activezi să fie (mai) sănătos?