Pages

vineri, 24 mai 2024

La Romexpo se lansează cartea „Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire”

Vino joi, 30 mai, la ora 19 la standul editurii Paralela 45 de la Bookfest - stand C13, pavilion B2 – la lansarea celei mai recente cărți ale mele, „Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire”.

 


Mai jos, despre carte:

Te întrebi dacă ești și tu un muncitor la Cooperativa munca în zadar? Dacă ai luat-o razna sau mai sunt și alții ca tine care au nevoie de claritate, strategie, comunicare și susținere? 

Nu, nu ești nebun și nu ești nici singur. Suntem mai mulți. Și poveștile noastre sunt cuprinse în această carte. Povești care includ diverse tipologii de șefi și colegi cu care cu siguranță și tu te-ai întâlnit. N-am lăsat deoparte nici experiențele de la interviuri, demisii sau concedieri. La final, în loc de concluzie, vei găsi un dicționar de romgleză cu bijuterii culese de prin corporații și nu numai. Toate, inclusiv dicționarul, pot suferi adăugiri.  

Pentru anumite tipolgii am inclus în carte soluții de contracarare, asta pentru că uneori felul în care reacționăm la anumite comportamente poate să ne protejeze de negativitate, lipsă de responsabilitate și chiar hărțuire.  

 

Și de ce să citesc cartea asta, n-am suficienți nebuni la birou?! Acum, să-i iau cu mine și în momentul de lectură? 

Pentru că i-ai adus deja în viața ta, în casa ta, în liniștea ta. Iar ei sunt responsabili pentru stresul pe care-l resimți când tremuri de nervi. Citind cartea aceasta îi vei putea recunoaște mai bine și clasifica pe tipologii, căci nimic nu se poate schimba până nu e definit.

 

Citește, râzi, reflectează la poveștile din carte, vorbește cu colegii, prietenii sau familia ta despre tipologiile prezentate în carte. Vorbind vei găsi soluții, iar soluțiile vor duce la schimbare. Și avem mare nevoie de schimbare în mediile de lucru în care activăm. Împreună putem crea medii de lucru sănătoase! 

duminică, 5 mai 2024

Extravagantul Vlad Mușatescu – Dodo Niță

Citind scrisorile lui Vlad Mușatescu către Dodo Niță prea puțin mi s-a părut diferită scriitura față de cum i-o știu și o iubesc. Are același stil și când epistolează (ca să-i urmez exemplul de inventare a cuvintelor – am adunat mai jos câteva minunății de-ale lui inventate, am râs și mi-am amintit încă o dată că lui i se datorează jocul meu cu formarea de cuvinte), iar blândețea e prezentă aproape în fiecare rând, nu doar în cele de la final epistolelor, cu urări de bine.


 

„... pentru că există posibilități care se poate și posibilități care nu se poate”

„E formidabiloasă!”

„N-are contează, viața-i înaintea noastră.”

 

Am regăsit și revista Argeș, căci exact ca un făcut tocmai ce primisem acasă și numărul nou.

Revista Argeș – atunci și acum

 

Am înțeles că până la final de an va fi gatat și site-ul dedicat lui Vlad - https://vladmusatescu.ro/ Mă bucur și îl aștept cu drag.

 

Și spre finalul cărții mi-a fost dat din nou să pohtesc la o salată babană de roșii. Dar nu vine ea vara să găsesc roșii inimă de bou! Și-atunci, Măiestrică, te onorez din nou! 

miercuri, 24 aprilie 2024

În librării, la Cărturești

 


Până de curând cartea se găsea doar online în librăriile celor de la Cărturești. Dar acum se găsește și fizic. Soțul a găsit-o frumos așezată pe raft.

miercuri, 17 aprilie 2024

Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire – Emilia Muller

La job, cooperativa munca-n zadar nu e un concept deloc străin pentru mulți dintre noi. Un exemplu? Până-ți dă managerul OK-ul pe newsletterul pregătit, deja campaniile au expirat și trebuie să te apuci din nou de treabă. Sau refaci slide-uri in PowerPoint și (re)colorezi celule în Excel la cererea managerului până când afli că s-a renunțat la proiect. Bine, am dat mai mult de un exemplu.

Sunt bucuroasă să vă anunț publicarea cărții “Corporația. Tipologii și ghid de supraviețuire.” Am adunat aici povești de la interviuri, angajare, demisii și concedieri. Apoi, am împărțit colegi și șefi pe categorii, dar i-am vizat pe ăia care ne mănâncă sufletul și motivația la job.  Am inclus și sfaturi practice de supraviețuire în colaborarea cu anumite tipologii, dar și un lexicon de corporație.

Mai multe detalii găsiți accesând link-ul acesta – și puteți chiar răsfoi cartea.

luni, 15 aprilie 2024

Minunăție

Pe Bogdan Simion l-aș asculta non-stop – vorbind și cântând. 

Vorbește cu atât de multă pasiune despre muzică, despre instrumente, despre influențe, adăugând date istorice care te lasă cu gura căscată

Iar când începe să cânte, gata, ești transpus în altă lume. O lume în care carnea nu-ți mai aparține, căci joacă spiriduși nevăzuți țonțoroiucu ea. Dar are grijă să te aducă blând la loc, de unde ai plecat, și apoi rămâi cu gândul fermecat de unde ai fost și știi că te vei îngriji să-l asculți din nou, să mergi iară în întâmpinarea minunăției.

sâmbătă, 13 aprilie 2024

Pregătire

Când primești pachet de acasă pentru grădina de pe balcon. 




Pentru cei nefamiliarizați cu tulcenismele, ciușcă înseamnă ardei iute.

luni, 8 aprilie 2024

Vlad dăinuie!

Și uite așa a mai trecut un an și mă gândeam ce text să pregătesc de citit din dragul de Vlad Mușatescu când, la o căutare pe internet, mi-a atras atenția o poză cu Vlad pe care n-am mai văzut-o. Apoi, am citit titlul și m-am bucurat foarte tare. Vlad dăinuie și pentru că unii oameni refuză să-l lase uitat.

Azi, cartea a ajuns la mine și am răsfoit-o emoționată. De abia aștept s-o citesc!


Dacă vreți și voi s-o citiți, găsiți aici mai multe informații.

 

Felicitări, domnule Dodo Niță! Și mulțumiri.

sâmbătă, 6 aprilie 2024

Circul din fața casei – Adrian Sângeorzan


Semnul că scriitura este bună îl primești când te simți în mijlocul acțiunii descrise, când simți mirosuri, când guști, când oftezi, când râzi, când plângi și speri și aștepți alături de personajele din carte. E un soi de misticism pe care cartea asta îl așterne în fața cititorului, care e liber dar în același timp vrăjit de magia cuvintelor. La fel cum va fi vrăjit de călătoria pe ceafa elefantului. De fapt, eu încă mă găsesc acolo și vă scriu, fermecată de lucrurile care au fost, sunt și vor fi, indiferent dacă spațiul le permite sau nu să aibă loc în același timp.


Iaca și câteva fragmente să vă îmbie la lectură:

“… Ambalajele erau pe vremea aceea mai importante decât conținutul... “


“M-am întors în vie și m-am întins lângă bunicul care dormea adânc ca toți țăranii. Sunt oameni care se culcă de cum se înnoptează și se scoală pe la 4, 5 dimineața sau atunci când Dumnezeu îi bate pe umăr. Am avut cele mai colorate vise și prin somn auzeam cum se coc strugurii.”

 

“… înainte de război fusese profesor de pantomime la Paris. O artă mai ciudată, în care oamenii se prefac că fac lucruri, mișcându-se atât de convingător, încât te conving că le fac cu adevărat. Dacă mă gândesc bine, unul ca el trebuia să fi ajuns de mult erou al muncii în lumea noastră... “

vineri, 5 aprilie 2024

Problema timpului


O bătrânică trece zilnic pe strada mea, parcurgând-o de la un capăt la altul. Merge încet, făcând scurte opriri ori de câte ori este vreo poartă deschisă sau dacă e vreun trecător. Iar atunci întreabă: “cât e ceasul, mamă?”. Când primește răspunsul, dă din cap sau mulțumește și apoi își continuă drumul până la următoarea poartă sau trecător.

Când m-a oprit prima dată, chiar am crezut că avea nevoie să știe cât e ceasul. Acum, știu mai bine. Are nevoie de interacțiunea de care avem nevoie și noi cu disperare. Și poate a ajuns la concluzia că întrebând cât e ceasul nu are cum să deranjeze pe nimeni.

Astăzi am văzut-o din nou. S-a oprit și a întrebat vecinul. Vecinul i-a răspuns cu repeziciunea unuia căruia îi este adresată frecvent această întrebare, mai ales având în vedere că au mereu poarta deschisă și deci trebuie că-i întreabă zilnic. Dar totuși vecinul a răspuns pentru că uneori înțelegem fără să realizăm că un răspuns înseamnă mult mai mult, înseamnă să-i ajuți pe alții să-și continue drumul și arată bunătate, de care avem nevoie cu toții.