Mediu de lucru sănătos

Am tot scris despre eficiență (aici și aici) pentru că mi s-a părut important să trasez modalitățile în care un angajat își poate îndeplini sarcinile, obținând nu numai livrabilul dorit, dar și acumulând cât mai puțină frustrare profesională pe parcursul îndeplinirii sarcinilor.

Ei bine, toate aceste recomandări ale mele se adună sub o singur umbrelă – mediul de lucru sănătos.

 

Ce este un mediu de lucru sănătos?

Un mediu de lucru sănătos înseamnă, în primul rând, un mediu în care ești respectat și respecți, la rândul tău. Poate suna bătrânește, dar cred că fără respect nu se poate construi nimic. Absolut nimic. Căci de acolo pornește înțelegerea, empatia și dorința de a ajuta colegii/ managerii să ducă la bun sfârșit un proiect.

Elementele unui mediu de lucru sănătos

În viziunea mea, acestea sunt cele mai importante elemente ale unui mediu de lucru sănătos:

1.  Claritatea sarcinilor

Când știi exact cine și ce face, nu mai e loc de interpretări. Și, dacă îmi permiteți, nici de dat sarcina de la unul la altul.

 2. Fluxul de informații

Lipsa de comunicare. Toată lumea indică lipsa de comunicare drept motiv principal pentru nelivrarea proiectelor sau pentru neînțelegerile din cadrul companiei/ echipei. Așadar, fluxul de informații de la executant la manager și invers poate îmbunătăți considerabil situația.

 3. Proceduri clar stabilite

Fie că ești nou sau mai vechi într-o companie, trebuie să îndeplinești sarcinile conform unor proceduri. Dacă ele nu sunt documentate undeva unde toată lumea poate să aibă acces se creează haosul. Eu recomand și documentarea procedurilor interne de livrare a sarcinilor în cadrul departamentului. Suntem oameni și greșim sau uităm, iar tocmai de aceea un document pe care să-l poți consulta ori de câte ori ai dubii e mană cerească. În echipa mea, eu am creat un manual de comunicare (Communication Handbook) unde documentăm constant orice schimbare la procedurile deja agreate sau procedurile pentru sarcinile nou-apărute.

4. Fluxul de feedback

Orice relație de lucru implică minimum doi oameni – manager și executant. Ca orice relație normală, ambele părți contribuie cu recomandări sau sesizează lucrurile care nu merg pentru a face relația să curgă pe termen lung. Așa este și cu relațiile profesionale, dacă feedbackul nu curge din ambele sensuri, nu știm ce și cum trebuie să îmbunătățim. Știu că este greu ca un executant să-i dea feedback unui manager, dar dacă managerul dorește o eficientizare a tuturor proceselor, ar trebui să încurajeze asta. Nimeni nu vrea un lingău pe lângă el, ci o relație constructivă.

 5. Responsabilitate și încredere

Cred că nu se poate responsabilitate fără încredere și invers. Când un angajat promite să livreze o sarcină, iar din varii motive care țin de el/ ea, sarcina nu mai este livrată, angajatul are mai multe posibilități de a administra situația (să anunțe din timp întârzierea pentru a găsi o soluție de comun acord, să folosească alte resurse, să devanseze alte etape mai puțin importante și să ajungă la termen etc.) – iar asta înseamnă responsabilitate. Când cineva își asumă responsabilitatea, arată că este de încredere, că este în căutare de soluții, iar asta ar trebui să fie suficient pe termen lung pentru manager (care are astfel motive să nu recurgă la micromanagement).

 6. Flexibilitate

Nu mă refer aici doar la posibilitatea de a lucra de acasă sau hybrid. Deși angajatorii au descoperit în ultimii ani că au mai mult de câștigat dacă se arată mai puțin rigizi cu privire la acest aspect. Mă refer la flexbilitatea în găsirea de soluții, în abordarea cu privire la îndeplinirea sarcinilor și găsirea de compromisuri pentru ca părțile să livreze.

 7. Mediul sigur

La început de carieră, am crezut că rolul meu era doar să execut, să nu pun întrebări pentru că aș fi deranjat managerul. Dar odată cu rateurile survenite în urma faptului că nu am clarificat niște aspecte, am înțeles că este mai bine să plictisesc/ enervez managerul cu întrebări decât să livrez o prostie care ne poate cauza și mai mult apoi amândurora, dar și companiei. Mediul sigur este acela în care nu ți-e teamă să adresezi întrebări (pentru că știi că managerul înțelege prin asta că îl respecți și dorești să îndeplinești cât mai bine sarcinile alocate) sau să deschizi discuții cu privire la niște aspecte pe care le-ai dori schimbate din cauza faptului că și-au dovedit ineficiența.

8. Mentalitatea de creștere

Învățăm zi de zi. Chiar și cei care nu se duc la traininguri, căci așa este societatea în care ne găsim și dezvoltările tehnice, și nu numai, au o mai mare amploare. Însă pe lângă toate acestea, trebuie să ne ținem la curent cu ce apare nou în domeniul în care activăm, dar și să îmbunătățim alte cunoștințe adiacente. Când învățăm ceva nou, creierul nostru secretă dopamină (hormonul fericirii), iar asta ne face mai optimiști, mai încrezători în noi și în viitor.

Precum am auzit de curând într-un video care prezenta motivele pentru care angajații mai tineri pleacă ușor mai repede decât cei mai în vârstă, iar esența de la final era – țineți minte, dacă nu învață, pleacă!

 

Cred cu tărie că omul, în esența lui, este mereu în căutare de îmbunătățiri (de aici și atât de multe descoperiri tehnice, și nu numai). Cele de mai sus reprezintă concluzii adunate pe parcursul experienței mele profesionale, coroborate cu idei, concluzii, întrebări de la oameni care simt și ei nevoia de schimbare și perpetuarea unui mediu de lucru sănătos. Doar împreună putem deveni suficient de puternici încât schimbarea să prindă trup.

Dacă ai citit până aici, îți mulțumesc. Și aș dori să-ți ofer cadou câteva întrebări. Te invit să le răspunzi mai jos sau să te gândești la ele. Oricum ar fi, vorbește cu prietenii, familia, colegii tăi despre ce înseamnă pentru voi un mediu de lucru sănătos. Iar ei pot vorbi, la rândul lor, cu alții. Și uite așa aducem schimbarea, căci nu e suficient doar să vorbim, trebuie să și acționăm.

Adăugire

Zilele trecute am vorbit cu o doamnă care a lucrat pentru o agenție cu care colaboram pe vremea când activam la un alt angajator și care ne lucrau vizualuri. Șeful ne dădea o singură indicație – trebuie să fie wow! Aparent, ai fii tentat să crezi că e mult spirit de creativitate în această indicație. Eu însă nu cred că o interjecție poate să clarifice prea mult ce vrea cineva. Și pentru că șeful nu știa ce voia, agenția era nevoită să tot refacă vizualurile. Asta până-ntr-o zi când cei de la agenție au realizat cât de multe resurse erau folosite inutil și cât timp se pierdea cu refacerile. Așa că au revenit cu o clauză nouă la contract, primele două refaceri intrau în costul vizualului, iar începând cu cea de-a treia modificare, angajatorul trebuia să plătească.

Mi-am amintit de acest aspect pentru că, din păcate, un angajat nu se poate proteja ca un colaborator extern de refacerea refacerii. Sau, cum am învățat eu de la o prietenă dragă, nu se poate proteja de cooperativa munca în zadar. Șefii au, în general, atitudinea ‘te pun să refaci de toți banii’ căci ești captiv, lucrezi în echipa mea și vei reface de câte ori vreau eu, fără a se deranja uneori să dea vreo explicație. Și mă întorc inevitabil la ideea unui mediu de lucru sănătos și la faptul că un manager trebuie să înțeleagă și să aibă grijă ca nivelurile de frustrare ale angajatului să nu atingă cote extraordinare. Când muncești degeaba și totul se duce într-un fel de gaură neagră, ca angajat nu ești doar frustrat ci pierzi și sensul pe care munca ta ți-l poate da. E foarte important ca un angajat să nu se simtă așa. 

 

Tu ce elemente ai adăuga la lista mea de sus?   

Ce ai adăuga la mediul tău de lucru (din lista de mai sus și nu numai) că să fie unul (mai) sănătos?

Cine/ ce împiedică mediul în care activezi să fie (mai) sănătos?