Pages

sâmbătă, 14 decembrie 2013

Floarea de cires

Am tot plutit ca prin neant,
Am gadilat, am stranutat.
Departe si aproape am tot fost,
Dar niciodata fara rost.

Si intr-o zi ca-un poloboc,
Am rasarit si ... catinel,
Eram asa ca un ghindoc
Si fraged ca un ghiocel.

Micut si verde m-am vazut,
In ochii unei ciocarlii.
Aveam pe-obraz zambet marunt
Si miroseam a papadii.

Dragutul soare m-a vegheat,
Si roua peste mine-a stat.
Am fost un mic, dar mare alintat
Si am crescut neintinat.

Apoi, deodata s-a-ntamplat.
Din verde m-am facut roziu,
Petale mi-au crescut. Si delicat,
M-am transformat la ceas tarziu.

Acum vad clar,
Caci ochii mi-s deschisi aievea.
Parfumul meu n-are hotar
Si raspandeste fericirea.

Iar daca n-ati ghicit, va spun.
Nu mi-s cumva un mic gorun.
Eu mi-s asemeni florii de maces,
Dar sunt, de fapt, o floare de cires.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu