E si canicula, e si ninsoare.
Precum o poza fara chipuri
Sau un vapor pierdut pe mare.
In piept un tel pastram cu drag
Si ni-l schimbam in fiecare an.
Caci ce-i un an, cand teluri sunt atatea,
si viata-i scurta si-atarna de-o
margea?!
Schimbarea-o imbratisam sagalnic.
Si ne falim intru-adaptare.
Caci am razbit prin vant naprasnic
Si acum pledam pentru uitare.
Rasar adesea printre noi,
Glasuri umile, dar marete.
Le mituim cu albe flori,
Ce-ar mai putea sa ne invete ?
Privim, in sus, spre maracini,
Cu o candoare fara margini.
Un ideal amar si sec,
Ce-ascunde in el numai genuni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu