Mi-amintesc primul parfum. Nu al meu. Al surorii mele.
Era in forma de broasca testoasa. Corpul era din sticla transparenta, iar capul
era insusi capacul. Auriu. Astfel ca ori de cate ori voiam sa-l folosim
trebuia sa desurubam capul testoasei. Testoasa a rezistat. In ciuda tuturor
trantelilor pe podea. Ajunsese un fel de bibelou norocos. Precum sticlele de
sampon ale gospodinelor de alta data. Gospodine care nu se puteau dezlipi de o
sticla cu forma sic, punand-o in vitrina. Intru admiratia vizitatorilor.
Norocul poate avea multe forme. Totul e sa crezi ca el
exista. De pilda, zilele trecute ma gaseam zburand peste niste nori albi si
pufosi cand mi-a cazut privirea pe una din aripile avionului. Un cerc cu patru
suruburi distribuite in colturi de patrat si alte sase in afara lui. Cap, coada
si cate 2 membre paralele. O testoasa, ce mai ! Si atunci, cum sa nu cred
in noroc ?! Totul e sa nu afle tata. Caci iar ma va pune sa joc la Loto 6/
49.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu