Având în vedere numărul mare de articole inspirate de sfaturile primite de la tata, ați zice că mama nu m-a inspirat la fel de mult. Ei bine, ați greși zicând asta sau eu v-am dat o idee greșită (se poate și asta).
Când eram o copilă, detestam ideea somnului de după-amiază. Mama se întorcea acasă de la lucru pentru câteva ore și folosea timpul acela pentru a mai aranja diverse chestii prin casă, înainte de a se returna la lucru. Câteodată își permitea o pauză pentru un somn de douăzeci de minute. Mi-amintesc cum încerca să mă convingă să adorm și eu. Dar mintea mea alerga pe câmpii, avea planuri de descoperire jocuri și n-o prea atrăgea somnul de după-amiază. Fiind în pat cu ea, mă tot răsuceam de pe o parte pe alta, încercând să adorm. Bineînțeles că agitația mea îi anula somnul, fapt pentru care îmi zicea că felul meu de a dormi e precum zborul unei păsări peste bloc (durează la fel de mult).
Însă când reușea să adoarmă, era bine. Cu trecerea timpului, mama a început să caute metode de a adormi mai ușor. Așa a apărut Maria Treben în viața noastră cu a ei carte ‘Sănătate din farmacia Domnului’. Începea s-o răsfoiască și după ce citea câteva pagini, adormea. La finalul somnului, mama sublinia reușita cu: ‘am făcut economie de vedere’.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu