Ziua
internațională a scrisului de mână a fost sărbătorită de curând, și m-am tot
gândit ce înseamnă ea pentru mine. M-am obișnuit să bat tastele laptopului (de
parcă ar fi fost vreo Erikă de-ale lui Vlad Mușatescu), dar tot pe bilețele îmi
place să notez idei. Atunci când mă lovește inspirația, nu fug să-mi deschid laptopul, ci prefer să scriu pe vreo foaie de
hârtie.
Desigur
că am și idei scrise. Mă mândresc chiar și cu un jurnal. Sau un fel de agendă.
Cu totul și cu totul specială.
A fost cumpărată dintr-o papetărie din Tulcea. O papetărie aflată chiar lângă clădirea
în care își desfășura activitatea tipografia la care a lucrat tata. Acum, acolo
tronează un supermarket ce-și promovează prețuri mici. Mă întreb dacă și
papetăria a mai supraviețuit. Poate de aceea sunt selectivă cu ce îmi notez în agendă.
Să n-o umplu cu scrisul meu lăbărțat și hieroglific. Să-mi mai dăinuie un pic.
I-am
deschis coperta să-mi revăd notițele. Și iată ce am găsit.
Nu,
nu am probleme cu alcoolul. Pur și simplu, colecționez citate cu valoare de mantră.
Iar veverița … . Ei bine, veverița mă ghidează cum știe ea mai bine.
Iar veverița … . Ei bine, veverița mă ghidează cum știe ea mai bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu