De când am aflat că legenda meșterului Manole se găsește și în cultura albaneză, m-am tot întrebat cât de deschisă sunt, de fapt, la alte culturi. Sigur, o condiție importantă este să și iei contact cu alte culturi, nu doar să vrei să-ți ții mintea deschisă.
Aici intervine magia literaturii. Poți călători
și vizita cu mintea întreaga planetă și, din fericire, există cărți să suțină o
asemenea poftă fără nesaț. Și pe lângă alte vieți pe care le trăiești datorită
cititului, poți căpăta cunoștințe din fragmente mai mult sau mai puțin
fermecătoare ale diverselor culturi sau tradiții pe care le găsești în cărți.
Ai mei ne-au făcut mari cu proverbe și
zicători. Rare au fost momentele când mama și tata n-aveau vreo vorbă de
duh care să se plieze pe anumite situații. Așa că de îndată ce am văzut cartea
asta, am plonjat cu bucurie în parcurgerea ei. Mai jos sunt cele care
mi-au plăcut cel mai mult, poate vă inspiră și vă mângâie și pe voi.
“...
După cum un comandant de
oști cu trupe multe nu poate fi socotit viteaz, tot astfel un om cu multe
opinii nu trebuie socotit inteligent.
Pentru omul rău, un om rău e mai bun decât o mie de oameni cuminți.
Inima nu-i față de masă, s-o deschizi în fața oricui.
A scrie bine înseamnă – în același timp – a gândi bine, a simți bine și
a exprima bine.
Așa cum nici o ploaie, nici un potop nu poate stinge focul care arde în
adâncul pământului, tot astfel trebuie ca eșecurile, care sînt inevitabile la
începutul unei noi – și, mai ales, nobile – lucrări, să nu ne sperie și să nu
ne mîhnească. Dacă vreo lucrare bună s-ar putea înfăptui fără nereușite și
cazne, atunci ea și-ar pierde însemnătatea.
.... “
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu