Anul ăsta, nu-mi propun nimic (bine, doar câte cărți să citesc). Așa-s eu, n-am apucat prea mult din epoca lui Ceaușescu, dar zău că-mi iese urticaria când aud de planuri cincinale. Și v-o spune cineva care e înnebunit să plănuiască pașii ori de câte ori are un proiect profesional sau personal, ca să se asigure că-l duce la capăt. Dar nu vorbesc aici de strategie, ci mă refer la porcăria promovată mai pe peste tot – ce planuri ai în ... ani?
Însă anul ăsta promit să nu mai las replici idioate să treacă pe
lângă mine fără să le taxez. Și vă dau un exemplu clar (că am auzit-o de curând
și-mi venea să i-o spun de la obraz doamnei care a eliberat-o, care se mai
dădea și mare psiholog – dar n-am putut pentru că doamna era la TV, un mic
inconvenient pentru mine, e drept) – în zilele noastre, oamenii sunt mai buni.
Nu, cucoană, oamenii sunt așa cum au fost și vor fi mereu, chiar dacă acum
pen’că-s smartphone-uri peste tot
avem senzația că toată lumea e deșteaptă și cultă. Unii oameni sunt minunați,
tocmai potriviți să-i pui la rană, oameni săritori, responsabili, demni și pe
care te poți baza oricând. Alții, îs niște lepre, leneși și paraziți.
Iar artificiul dumitale, cucoană, era să mă faci pe mine privitor la
televizor să mă simt bine pentru că fac parte din ăștia care există în zilele
noastre și să-ți rețin numele pentru că tu ai înțeles, din lumea asta mare, că
eu sunt o persoană mișto. Are tata o vorba savuroasă – zât, miroase podeaua!
Pe voi ce replici idioate vă irită?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu