Remarc din ce în ce mai mult faptul că pierdem noțiuni de bază cu privire la interacțiunea cu semenii noștri. De pildă, nu mai știm cum se răspunde la o întrebare.
Vă provoc să faceți o mică analiză prin
jurul vostru. Câți din prieteni, familie, colegi, șefi sau oameni care apar la
televizor sunt în stare să răspundă direct și la obiect în urma adresării unei
întrebări?
Părerea mea este că o să vă surprindă
rezultatul acestei analize. Rar se mai găsesc oameni care să înțeleagă și să
cultive nevoia de claritate, dar și de respectare a timpului celui care
adresează întrebarea.
Mai știu, de asemenea, că nerăspunzând direct la o întrebare este o tactică adesea aplicată în politică, dar și în
alte domenii unde nu ai voie să dai niște informații și trebuie să ambalezi
cuvinte cu mesaj printre platitudini și înflorituri.
Îmi pare că ne-am însușit video-ul amuzant
despre cei șase cai frumoși și nu ne mai putem debarasa de asta. Am râs, atunci
când a apărut acest video, cu toții, dar iată-ne astăzi că nu mai suntem în stare
să răspundem scurt și la obiect la o întrebare.
Ce aș propune eu?
În primul rând, să ascultăm. Să nu
completăm de la noi cu ce credem că vrea să ne întrebe interlocutorul, să ne
oprim un pic și să ne concentrăm asupra vorbelor acestuia.
Doi, să realizăm că răspunzându-i cuiva la
obiect este semn de respect nu numai față de interlocutor, dar și față de
timpul acestuia, dar și timpul nostru.
Trei, dacă știm că nu știm să răspundem la o întrebare să recunoaștem acest fapt. E greu, știu, să recunoști că nu știi. Dar nimic nu transmite mai mult mesajul că ești un om responsabil, respecți timpul celuilalt și nu îi cauzezi dându-i informații eronate.
Nimeni nu merită trimis aiurea pe cărări doar că nu ne place nouă să
admitem că nu știm sau pentru că suntem de părere că acest lucru este văzut drept o
slăbiciune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu