911

 

Noutăți din trafic

M-a impresionat tare mult să văd mesajul acesta.

Eram prea obișnuită să văd mașini ce aveau în bord hârtii cu numere de telefon, scuze și asigurarea că proprietarul mașinii va veni imediat s-o mute. Ori cu hârtii cu amenințări pentru că mașina fusese parcată pe un loc de parcare privat.

Citesc, îmi place și recomand

De câteva săptămâni mă delectez cu una dintre cărțile scrise de doamna Mariana Badea.

Preocuparea pentru vorbirea corectă a limbii materne ar trebui să se găsească în fiecare dintre noi și îmi place că această carte mă ajută să-mi corectez greșeli sau să-mi amintesc reguli gramaticale.

 

Pe lângă explicații, însoțite de exemple, cu privire la greșelile obișnuite și nu prea pe care le facem în vorbirea curentă, fiecare mic capitol este însoțit de un Bonus.

Iată cel mai delicios dintre toate.

Sunt impresionată

Le spunem prea rar oamenilor că ne impresionează, cu ei înșiși, cu acțiunile lor.

În schimb, alocăm prea mult timp celor care ne dezamăgesc; în special, celora de la care dezamăgirea vine neașteptată sau față de care n-am avut niciun scut, crezând că vor fi mereu de partea noastră (B.U.G. Mafia o spune cel mai clar cu și cum se schimbă unii-n c...ve nici nu-ți vine să crezi).

Am chef tare, tare să-mi corectez asta. Viu spre voi!

Motive de mândrie

Nu e nimic care să mă bucure mai mult decât momentul în care cineva e echipat să facă față manipulării. Să fii pe fază și să înțelegi că unii vor să te ducă într-un punct care le e lor mult mai benefic decât ție nu e puțin lucru.

Să luăm decizii informate!

Amble

 

Toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim

 

This Town

 

Micile plăceri ale morții – Goran Mrakić

Am petrecut un timp frumos citind această carte. M-am întors în timp, rememorând întâmplări similare trăite sau povestite de alții, dar cel mai mult mi-au plăcut micile comparații sau concluzii ale autorului pe seama celor povestite în carte.

Umorul, fie negru sau nu, e prezent în paginile acestea și joacă un rol important, de călăuză pentru cei ce vor să facă eforturi să înțeleagă trecutul și substraturile concluziilor prea ușor aruncate de unii în stânga și-n dreapta (începând cu „era mai bine pe atunci...”).

 

Și câteva fragmente:

“…

Întotdeauna vei fi mult mai util acestei lumi dacă vei face pită, brânză și mămăligă decât dacă vei arunca obuze peste casele oamenilor.

….

Știm că vremurile astea vor trece. Știm că într-o zi ne vom veseli, vom chiui, ne vom îmbăta de bucurie. Știm că le vom arde pozele, că le vom arăta obrazul, că vom scuipa în urma lor și că ne-om vedea în continuare de treabă. De proști ce suntem, credem într-o lume mai bună. Dar la fel de bine simțim … că și copiii, nepoții și strănepoții noștri, dacă îi vo mavea vreodată, vor lua, la rândul lor, viața la pasul piticului, pe când alții îi vor privi râzând de la niște ferestre de sus.

 ...

“

La marginea unui codru nesfârșit – Leo Vardiashvili

Există cărți care te scot din banalul cotidianului și-ți arătă de ce literatura e poate cea mai importantă dovadă că trăim într-o lume fantastică.

Aflat pe urmele fratelui și tatălui său, Saba ne poartă prin cotele îngrozitoare ale micimii umane și ororile războiului. Dar tot așa, ne este dat să vedem că oamenii sunt blânzi, altruiști, fideli și iubitori.

Această carte este o capodoperă și cred în fiecare cuvânt mângâietor din ea!

 

„…

- De ce scrie peste tot în engleză?

- Ne dăm americani, frate.

- De ce?

Nodar ridică din umeri.

- Tot ce știu e că dacă-ți înfigi pene în fund nu înseamnă că ești găină.

 

...

Basmele trebuie citite până la sfârșit.

... ”

Vlad Mușatescu

Azi, dragul meu Vlad ar fi împlinit 104. 

Dragostea mea pentru cărțile lui și speranța că și alții ar dori să-l citească continuă.

Mulțumesc, Maestre! 

Muzică

 

Di chi sono nuestro giorni?