Find and replace

Pe când lucram la editură drept corector, am avut șansa să găsesc pe cineva dispus să-și împărtășească din cunoștințe. Poate că de la dânsa am învățat cea mai frumoasă lecție – dacă știi ceva, cel mai frumos lucru pe care îl poți face cu acele cunoștințe este să le dai mai departe; așa se vor desăvârși. Și cum aveam deja în spate muncă de profesor/ pedagog, lecția dânsei n-a întâlnit pământ arid.

Cred că este important să ne găsim modele în viață, fie de le căutăm sau nu. Momentele Evrika sunt, fără nicio discuție, momentele în care chiar simți că este în viață creierul tău, dar mai ales ai găsit o cale conștientă să-l întâlnești, să vezi ce-i pot neuronii. Căci vorba lui Chandler, oare chiar îți simți creierul (adaptat, în cazul acela era vorba despre urechile lui Joey – și da, serialul Friends va constitui mereu o referință)?!

Ei bine, doamna la care mă refer m-a învățat multe, dintre care pot enumera câteva care au legătură strictă cu greșelile pe care le comitem atunci când scriem ori vorbim: piuneză, locație și, cel mai important în munca de atunci, find and replace. Mi-a plăcut mereu limba română, deși n-am fost un elev strălucit și nici n-am excelat la analiza gramaticală. Dar recunosc că am devenit, pe parcursul anilor, un fel de Ross. Am realizat acest fapt atunci când soțul meu, aflat pe scaun la dentist a zis: ‘A, pardon. Ca și când. Este soția mea pe hol și dacă mă aude că am făcut cacofonie, va fi grav’.

Pioneză și tranversă. Le foloseam fără să realizez că sunt greșite. Există ceva în unii oameni, hai să-i spunem blândețe, care nu te face să te simți ultimul prost când ești corectat. Care te încurajează să te mai duci cu întrebări, neliniști sau curiozități. Iubesc cu pasiune astfel de oameni. Pe drept, ar merita o statuie. Doamna în cauză mi-a explicat că forma corectă a cuvintelor este piuneză și traversă. De atunci, n-am mai ezitat niciodată, deși am primit adesea priviri întrebătoare cu privire la pronunția piuneză.

Cel mai frumos a fost cu locație. Tocmai ce-și făcuse culcuș cuvântul acesta în vocabularul meu și aruncam ori de câte ori puteam cu el. Suna și într-un fel care te făcea să te simți elevat, e drept. Când am aflat că înseamnă chirie și tot omu’, vestit o' nu, îl folosește incorect referindu-se la loc, s-a instalat declicul. Ei bine, de pe atunci a început relația mea strânsă cu dexonline. Când mă întreabă cineva ceva sau am dubii cu privire la semnificația unui cuvânt, nu mi-e rușine să verific acest site. Vorbind (sau scriind) prezidențial – e mai bine să verifici, decât să nu verifici.

Cea mai mare șmecherie mi-a fost dat s-o învăț cu Ctrl + H (find and replace). Deh, când lucrezi cu pagini și pagini în Word este bine să știi să faci niște artificii. Dar trecând de însemnătatea sa principală, cred că nu e rău să înveți să faci curățenie. Prin tot. Prin informații, de pildă. Să vezi ce-ți trebuie și ce nu și să înlocuiești vechiul cu nou.

Și poate că și-a băgat codița menirea mea scriitoricească și nu mă lasă să văd lucrurile doar într-o manieră pragmatică, dar ce-ar fi dacă de azi (hei, chiar de acum!) să punem la bătaie această comandă?! Câte lucruri și apucături nu-și așteaptă prea-meritatul find and replace?!

Eu am început ușor. Înlocuiesc adesea cafeaua cu ceaiul Masala. Nu mă mai opresc la cumpărat doar anumite tipuri de cărți, explorez și alte domenii (nu fizică cuantică, bineînțeles) sau genuri.

Dar voi? De ar fi să folosiți comanda aceasta, ce și cu ce ați înlocui?