Cărți pe care le-am citit în 2022 și le recomand cu drag

Dacă sunteți în căutare de ‘ceva bun de citit’, opriți-vă, vă rog, la rândurile de mai jos.

De n-ați reușit până acum și doriți să-mi citiți cărțile, iacătă aici câteva site-uri de unde le puteți comanda:

1. Aici veți găsi toate cele patru cărți ale subsemnatei.

2. Două șarmante.

3. Iar dacă sunteți în afara României, puteți comanda primele mele două cărți aici și aici. 

4. Bonus - prima recenzie video a poveștii lui Șugu. Mulțumesc, dragă Lulu!

Revenind la lista de cărți, iată recomandările mele:

Aerul din oase – Otilia Țeposu

Decizia – Karine Tuil

Mic tratat de filosofie a păsărilor – Philippe J. Dubois

Mica mincinoasă – Lisa Ballantyne

Mortua Est –Teodor Hossu-Longin

Nu te găsescpe nicăieri – Laura Ionescu

Moarte - Julian Barnes

Dimineața în care ar fi trebuit să mor – Semezdin Mehmedinovic

Teatru –Sidonia Drăgușanu

Cină cu ficat și inimă – Mihaela Apetrei

Acluofobia. Zece povestiri macabre – Flavius Ardelean

Prizonieră în Teheran – Marina Nemat

Ophanim – AnaBarton

Oneiron - Laura Lindtstedt

Pâine cu ceva – Liliana Nechita

Cele trei femei ale consului – Jean-Christophe Rufin

Tot ceea ce trebuie să știe bărbatul genial – Oliver Kuhn

Cum să-ți omori familia – Bella Mackie

Iubire mare – Balla

Broadway – Fabrice Caro

Aripi frânte – Kahlil Gibran

Lumea înflăcări – Siri Hustvedt

Negru duios - Gabriela Chiran

Nimic decât un cer albastru – Kathleen MacMahon

Omorâți fiii – Benoit Severac

Bellevue – Ivana Dobrakovova

Fratricizi – Nikos Kazantzakis

Contractul Paganini – Lars Kepler

Casea frunzelor – Mark Z. Danielewski

Poemele secretarei – Ștefania Mihalache

Dezumanizat – Osamu Dazai

Cum am devenit huligan – Mihail Sebastian

Exodul mieilor – Irina Georgescu Groza

E doar în capul tău – Suzanne O’Sullivan

Viitorul omenirii și alte eseuri deloc populare – Bertrand Russell

Jurnalul unui cântăreț de jazz – Bujor Nedelcovici

Sentimentul unui sfârșit – Julian Barnes

Ce te-a adus aici, nu te va aduce acolo – Marshall Goldsmith

Instituția – Andreea Lupu

Artacompromisului – Ileana Vulpescu

Pe pământ suntem strălucitori o clipă – Ocean Vuong

O perspectivă distanțată – Alexander McCall Smith

Amenzia – Cristina Lincu

Dinți de lapte – Zoje Stage

Lista de lectură – Sara Nisha Adams

Ioșca – Cristian Fulaș

Coreea de Nord. Un lagăr cât o țară – Adelin Petrișor

Între douăfronturi – Oana David

Născut în afara legii – Trevor Noah

Cele trei fiice ale Evei – Elif Shafak

O sută de zile de fericire – Fausto Brizzi

Paradoxul cimpanzeului – Steve Peters

Fericirea e un ac de siguranță – Răzvan Exarhu

Fete cu pantofi cu toc – Michael Kurland

Elogiul drumului – Florea Lucaci

Misogynation – Laura Bates

Fata în verde – Derek B. Miller

Semnătura indiană – Sergiu Radu Ruba

Momo – Michael Ende

Neliniștea serii – Lucas Marieke Rijneveld

Călătorie în jurul omului – Alexandru N. Stermin

Arsă de vie – Souad

Puterea tăcută – Susan Cain

Steaua polară – Martin Cruz Smith

Istoria albinelor – Maja Lunde

Prospect de femeie – Ana Barton

Măști – Leonardo Padura Fuentes

Scrisori către Luciliu – Seneca

Piranesi – Susanna Clarke

Povestea ta a început demult – Mark Wolynn

Anatomia lui Kay – Adam Kay

Confiteor – Jaume Cabre

Aventuri

Aventurile au plecat în vacanță.

Un coleg de-ai mei vizitează Ghana și a luat cartea să-i țină de urât pe drum.

Voi ce citiți în vacanța ce urmează?

Mortua Est – Teodor Hossu-Longin

Aveam 6 ani la revoluție. Doar frânturi de amintiri și poveștile alor mei și ce am mai citit prin cărți îmi pot trasa ușor demarcația formei în care s-a trăit.

Dar fondul... Ei bine, fondul nu l-am trăit și nici nu cred că-l pot cuprinde cu adevărat, indiferent de cât de mult aș citi despre cum se trăia în comunism, ce s-a întâmplat la revoluție și ce s-a întâmplat la mineriade.

Și totuși, citesc. Și mi se pare esențial să nu ignorăm vocile, atât de puține cât se mai aud astăzi, căci așa aflăm despre noi, despre unde ne îndreptăm, despre cum am putea să evităm greșelile trecutului.

 

Mircea, personajul principal al romanului Mortua Est, este rănit în timpul Mineriadelor și decide să emigreze, căutând lăcaș pentru speranțele și dorințele lui de mai bine în străinătate. Întâmplări și oameni, remușcări și recalibrări (când afli că iarba nu e neapărat mai verde peste gard), îl fac să se reîntoarcă în țară. Tot drumul acesta este presărat cu mici relatări și filosofări în care cititorul se poate găsi sau nu, dar are libertatea să aleagă.

Și mai e în carte un personaj important, pe care cititorul nu-l descoperă decât la final. Dorința de mai bine. Ea nu e a nimănui și a tuturor. Ea este cea căreia tinerii de azi le datorează prezentul. Ea vine de departe, de la moși și strămoși. Și nu pleacă, dar ne încearcă pe fiecare să ne măsurăm valoarea în oglinda ei.

 

Un mic fragment, cu rol de instigare la citit:

“Salam cu soia, ulei de rapiță, pâine neagră, totul cartelat și raționalizat. Parcă citesc dintr-un meniu gândit de un nutriționist al zilelor noastre. Ce ironie! Poate peste 20-30 de ani vom afla că, de fapt, Ceaușescu nu a făcut în România decât o imensă cură de sănătate...”

Nu te găsesc pe nicăieri – Laura Ionescu

Este greu să scrii despre cartea Laurei Ionescu, însă este ușor s-o iubești, să te regăsești în ea, să o recomanzi altora și să te lași fermecat de magia cuvintelor simple care spun mai multe frumuseți decât se încearcă adesea cu pompoasele cuvinte.

În ‘Nu te găsesc pe nicăieri’, m-am găsit în multe capitole. Am găsit-o pe mama cu dragul ei de sat, m-am găsit pe mine, mofticioasă pen’că așa a fost norocul, să nu prind prea mult din comunism, și am găsit-o pe soră-mea – iaca, mai jos citat valabil și pentru noi:

“Noi două ne-am cunoscut cu adevărat mai târziu, când eu am devenit cel mai mare copil al ei și diferența de 13 ani s-a dovedit matematică divină.”

Vă doresc să vă găsiți cu această carte și să o lăsați să vă învețe un lucru sau două.

Amintiri

Se spune că amintirile sunt refugiul în momente de neliniște sau singurătate. Mie mi se întâmplă adesea să nu mă duc eu spre amintiri, ci să vină ele la mine. Precum această postare pe care am regăsit-o de curând. E un lucru tare frumos să ți se amintească ceva ce ți-ai amintit acum șapte ani. Ce noroc cu blogul ăsta!

Pe noptieră, am o carte de Vlad Mușatescu, să mă protejeze de nesomn sau încrâncenare. Și cum o deschisesem eu nopțile trecute, mi-am amintit că acum niște ani, mai mult de șapte sigur, mă pomenisem într-o discuție telefonică vorbindu-i atât de frumos despre scriitura lui Vlad unei prietene. Și cum mai mereu sunt plină de patos atunci când cred în ceva, am purces la o convingere directă. Așa că am purtat mai departe conversația telefonică, doar că prietena mea n-a mai vorbit, ci a ascultat. Mai exact, m-a ascultat citindu-i câteva pasaje dintr-una din cărțile lui Vlad.

 

Îmi pare uneori că amintirile sunt singurele haine de care avem nevoie. Acoperiți-vă frumos!

Vorbe de duh

Mă dedulcesc de ceva vreme cu această carte, încercând să n-o parcurg în grabă, ci să-i las timp să-i pătrund înțelesurile.

Așa că astăzi am mai făcut o oprire, când am ajuns la aceste trei ziceri:

Nu trebuie ruinate cele prezente din dorința de a avea lucruri absente, ci trebuie cugetat că și acestea (cele prezente) au făcut parte din lucrurile dezirabile.

Natura e slabă în raport cu răul, nu cu binele. Într-adevăr, plăcerile o păstrează, în timp ce durerile o nimicesc.

Omul netulburat nu-și face necazuri nici sieși, nici altuia.