Motive

Nu știu cum funcționați voi, dar eu am început să adun de ceva vreme motive pentru neînțelegerile pe care le întâmpin. Realizez că indiferent de cât de multe măsuri aș lua și oricât de mult încerc să fiu clară, tot există scăpări.

Motive:

1. Oamenii nu ascultă.

Da, da, citiți bine. Chiar și cei care nu au un ochi spre telefon sau spre ce se întâmplă în spatele laptopului. Ei bine, e mai ușor să alegi să fantasmezi pe baza a două-trei cuvinte din ce ai auzit.

2. Oamenii nu mai au răbdare.

Știri, priorități de sarcini, telefoane care sună, notificări de întâlniri care apar pe ecran exact când erai mai concentrat și acum ți-ai pierdut ideea, întâlniri care depășesc intervalul alocat, responsabilități de familie care se cer rezolvate (mai ales acum că lucrăm de acasă), emailuri. Toate ne agită și ne obosesc. Scurt și la obiect, așa trebuie să fie mesajul. Altfel, ai pierdut cititorul sau ascultătorul.

 

3. Oamenilor nu le pasă.

E un pic legat de punctul de mai sus. Trebuie să fie cu adevărat urgent sau important ca oamenii să se poată concentra la ce ai tu de comunicat. Și nu e neapărat rea-voință, dar la viteza în care trăim este musai să prioritizăm.

 

4. Oamenii nu citesc.

Un punct legat de primul. Chiar și când depui eforturi să comunici într-un fel simplu și sumar, mesajul tău nu ajunge. Oamenii citesc în diagonală ce le scrii. Și decid să înțeleagă ce idee li s-a năzărit prima în cap când au citit primele tale cuvinte.

 

Soluții

1. În scris - subiectul.

Dacă scrii un email, asigură-te că pui în subiect ideea mesajului. În unele cazuri, s-ar putea să fie singurele cuvinte pe care destinatarul le va citi și procesa.

 

2. În scris și vorbit – fii simplu.

De departe, cel mai important aspect într-o comunicare din zilele noastre. Bine, poți folosi cuvântul 'exhaustiv'. Poate chiar vei primi reacții încântate. Dar dacă scopul tău nu e acela de a fi clasificat drept erudit, ci de a rezolva o sarcină, cel mai bine e să rămâi simplu în comunicare. Nu uita: oamenii au foarte puțină răbdare, iar interesul lor scade cu cât realizează că te îndepărtezi de subiectele de care ei sunt interesați.

 

3. Pune întrebări.

Experiența mi-a arătat că nu există întrebări proaste. Da, treci peste ideea că cineva te-ar crede idiot. Dacă te ajută cu ceva, te-ar crede și mai idiot dacă te-ai preface că ai înțeles și chiar apoi ai demonstra asta (că n-ai înțeles, adicătelea). Întreabă! Serios, nu e nimic rușinos în asta.

Este preferabil să te asiguri că ai înțeles bine de prima dată decât să faci o gafă.

Citându-l pe Alan Alda: ‘dacă aș fi înțeles ce mi-ai zis, crezi că aș fi avut expresia asta pe față?!’

 

4. Revenire.

Să zicem că ai trecut cu brio peste toate etapele. Te-ai exprimat simplu, n-ai bătut câmpii și ai pus și întrebări. Totul pare să fie înțeles. De ambele părți.

Când vine momentul îndeplinirii sarcinii, revino asupra detaliilor. Da, da, eu și tu și încă vreo două persoane (aparent nu suntem foarte multe persoane care odată ce au promis un lucru, îl și rețin) știm ce am stabilit. Dar restul... Ei bine, restul procesează diferit. Din nou, nu e vorba de rea-voință, dar ca să te asiguri că proiectul tău are succes, revino asupra aspectelor în ajunul îndeplinirii sarcinii. Are să te scape de multe bătăi de cap. Parol!

Și chiar dacă unii te vor considera cicălitor, e mai bine așa decât să te trezești cu situația în aer.

Comunicare încununată de succes!